PE PETRU L-AI PRIMIT..

”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.” (Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

de Preot Sorin Croitoru

Mi-e dor de Tine Doamne, cum nimeni nu-'nțelege,
Atâția ani de zile mi-ai fost în suflet Rege..
Cu Numele-Ți pe buze ca pruncii adormeam,
Cu vocea Ta în minte adesea mă trezeam..

În zilele acelea când Rege îmi erai,
Trăiam cu trupul jos și sufletul în Rai..
De-atâta rugăciune, păream un visător,
Dar nu visam, Iisuse, eram doar rugător..

Mi se-'ntâmpla ca lumea să zică deseori
Că nu știu ce e viața, că sunt cu mintea -'n nori..
O, Domnul meu Cel dulce, o, blândul meu Iisus,
De ce-ai fugit de mine și-'n depărtări Te-ai dus?...

M-am lepădat ca Petru de Tine prin păcat,
Tu m-ai privit cu jale în ochi.. și ai plecat..
Dar Doamne, Sfântul Petru a plâns și l-ai primit.
Și eu am plâns atâta, dar Tu n-ai mai venit!

Și mi-ai lăsat în suflet, atâta-amar de dor,
Că astăzi nici nu-mi pasă de mai trăiesc sau mor..
Să fie oare-aceasta o cruce de creștin?
Dar mie mi se pare pedeapsă rea și chin!

Căci fiecare zi în care nu Te văd,
În inima uscată îmi lasă un prăpăd!
Am acceptat, Iisuse, voința Ta, să știi..
Dar într-un colț de suflet Te-aștept mereu să vii..
amin

Sorin Croitoru